Cuvintele bat ziduri
Ziduri înalte de nesimțire,
sunt lovite zilnic
de cuvinte frumoase,
care le plesnesc furibunde
din toate
părțile,
de parcă ar vrea să le știe nevăzute și
neauzite,
pierdute în neânțelesuri ascunse,
urâțite de
duhoarea lor,
de unde să nu mai învie niciodată.
Desculț și dezbrăcat de gânduri,
am plecat în căutarea ta
fără să știu unde ma vor duce pașii
cu ideea fixa că te voi gasi.....


Comentarii
Trimiteți un comentariu