..... sub alb de anotimp

 

 

 

Când mă ploua mai tare cu gânduri, te-am întâlnit sub alb de anotimp și totul a înflorit în jur. M-ai transformat în curcubeul albastru de primăvară, ce apare din lacrimi de ploaie și mi-ai îngropat tristețea în taina nopților geroase.  Apoi m-ai călătorit în visare cioplindu-mi trepte din bătăile inimii tale.  Sfioasă, m-ai lăsat să gust din tăcerea sufletului tău nemângâiat, cerându-mi adăstare ca să strălucești și să fii din nou frumoasă. Acum, Sufletul meu zâmbeşte, lăsând emoțiile discrete să își deschidă aripile și să zboare ...   

 

 

 

 

https://www.youtube.com/watch?v=0tQ-7X1Uo9I