Vindecare
Zilele
albe, nopțile negre
Clipele scurte, gândurile curate
Tu parfum sublim, eu visător pierdut în
uitare
Ochii tăi strigă, eu te ador
Destinul cu lacrimi, sentimente uitate
Cerul
plânge, tu eviți să-mi vorbești
Eu locuiesc
cu inima, tu te minunezi de trupul meu
Mie mi-e
dor de umărul tău ce miroase a fericire,
Tu cauți o
dimineață plină de ceață.
Pesemne Cupidon
nu mai are săgeți
Și plouă
peste sufletele noastre.
Aceștia
suntem noi și așteptăm vindecarea.....




Comentarii
Trimiteți un comentariu