Am aprins stelele
Fiindcă
se înserase,
și mă temeam să nu rătăcesc drumul către tine,
am
aprins stelele
după
ce mai întâi le-am scăldat
în
parfum de vise line
și
le-am șters
cu
aripi de cocori.
Apoi,
le-am
primenit cu mângâieri de amurg ,
și
râzând,
le-am
dat poruncă să-mi poarte gândul,
simplu ca o adiere,
până
la tine.....
primește-l
te rog!




Pentru tine, zambetul unui gand trimis in zbor albastru de fluturi, alaturi de urarea mea de fericire.
RăspundețiȘtergerePetrecere frumoasa, Liv!
Multumesc cu sufletul, Cris!
RăspundețiȘtergere