mă apuc de scris ...

 

Stau liniștit în jilțul serii ascultând liniștea surdă a întunericului ce scârțâie ca penița nouă a unui toc pe voalul alb al colii de hârtie. Respir tremurul singurătății și zâmbind, îmi spun că sufletul și inima pot scrie o povste fără cuvinte, pornind numai de la o simplă atingere. Așa că închid ochii și mă apuc de scris ...

 

https://www.youtube.com/watch?v=rWqQ9uwqQxk&feature=emb_title