.... la umbra unui gând
Întunericul s-a așezat la întâmplare, pe pervazul ferestrelor mele, unde umblă și acum ploaia asta nătângă.
Magnolia din curte, cu petalele pierdute în risipiri move își plânge neputința în nopți încă prea lungi cu îmbrățișări ce dor.
Motanul leneș dar șmecher, culcușit în umbra sa fiindcă acolo e mai comod, toarce visând la un pântec cald fără de griji.
Doar Eu, ascuns în şoapta nopţii, mă strădui să respir și încerc să mă strecor printre crăpăturile unui refren mut, la umbra unui gând ce-a îndrăznit să existe cândva.
https://www.youtube.com/watch?v=AjIL2BemqBY
Comentarii
Trimiteți un comentariu