Eu, un nimeni în noapte

Înserarea s-a plictisit de când s-a lăsat peste lume, iar întunericul a închis vântul în frunzele răscolite de prin curți și a pus stăpânire peste tot. Ferestrele tăcute șoptesc povești despre chipuri obișnuite, îngropate în ploi de dor, chipuri ce au trecut prin fața lor în ultima vreme. Cerul, lipsit de stele, se frământă legănându-și șoldurile pline printre umbrele spălăcite ale lămpilor de neon ce străjuiesc strazile. Iar Eu, un nimeni în noapte, aștept mângâiere blândă a somnului ce-mi umblă pe la gene și nu vreau decât să mă pierd pe drumul viselor.                                        

https://www.youtube.com/watch?v=f5qbjMRepA4